joi, 16 ianuarie 2014

de la un capăt la altul

te-am vrut aici înăuntru. strigătele să nu ajungă până la noi. sau noi să nu ajungem până la poartă. acolo oamenii intră şi ies. îmi place cum noi rămânem aici ca nişte umbre îmbrăţişate în colţuri.


nu am avut destule cuvinte să-ţi spun. am dansat puţin în faţa ta. corpul mi se deschidea ca o scoică. cât de mult îţi doreai să nu se sfârşească dansul. pot să-ţi spun că nu s-a sfârşit încă. ceva dansează în mine chiar şi acum.


am uitat unde suntem. am uitat că mă vor pune să spun tot ce am visat. şi că ne vor surghiuni pe fiecare în trupul său. apoi vor intra vizitatorii cu toate poftele lor. noi vom îndura sub neuroleptice. vom îndura să ne rupem de la un capăt la altul al lumii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu