luni, 17 martie 2014

liniștea asta

nu știu cum să numesc liniștea asta. îmi țiuie urechile
de atâta liniște care se întinde
până dincolo

totuși

o liniște anonimă ar putea anunța ceva
sau ar putea să ia locul oricărei întâmplări
de exemplu al accidentului rutier
în care M nu a murit
nu se știe cum
a trecut
în dimensiunea asta de fier
unde nimeni nu înțelege ce spun
dar totul e ruginit
ca un vapor scufundat de 100 de ani

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu