sâmbătă, 2 iulie 2016

poem de bătut câmpii

sunt la limită. sub mine e o câmpie.
câinele rex muşcă din păpuşa barbie cea veche şi blondă.

sun la salvare şi-mi răspunde o voce. îi spun vocii că mor
dar ea nu mă crede. îi spun vocii că şi Dumnezeu are sub el o câmpie.

vocea latră puţin apoi închide şi pleacă.



te-am visat alergând
eu împătuream la dungă vieţile noastre.
nu ştiu de unde a venit un bărbat
şi mi-a smuls un oftat cu himen cu tot
apoi am născut
sub noi limita s-a aprins
din văpaie tot venea ambulanţa portocalie
dar nu ajungea niciodată




când m-am trezit cu semnul în palmă
l-am citit atentă.
era un poem de dragoste nesfârşit

abia acum înţeleg că
sunt la limită. sub mine
e Dumnezeu
și o câmpie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu