miercuri, 25 februarie 2015

de ce

au sosit în zori. nu ne-au spus nimic. ne-au pus doar să răspundem la două întrebări. amândouă începeau cu de ce. am ştiut din primul moment că la asta nu puteam să răspund.

de-aia

au notat ceva în dosar. ne-au privit şi din spate cum târam pijamalele lungi. halatele albastre ni se lipiseră de trupuri. păream nişte porumbei foarte bătrâni care înghiţiseră cerul.

apoi au tras o concluzie. eu nu am înţeles mai nimic. cred că nu mă interesa prea mult. afară ploua şi porumbeii ciuguleau în lehamite din norii grei prăbușiți pe  acoperiş.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu