moartea nu arată așa ca o pocită. moartea e bună moale ca o catifea ca o cortină grea și foarte frumoasă. pot să-mi imaginez orice dincolo de ea. cel mai greu e acum pe scenă când toți aplaudă. eu va trebui să fac o reverență. nu mai pot să fac reverențe. m-am prefăcut prea mult dar de fapt trupul meu nu mă ascultă. e ca o fantomă din piatră.
abia aștept să cadă cortina să fie liniște. tu să mă aștepți undeva ca și atunci când am ajuns la tine prima oară în gara aia. în cityterminalen. nu va mai fi nimeni acolo. abia aștept să-ți povestesc cum am fentat lumea și ți-am adus ție toată ciocolata cu rom.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu