sâmbătă, 5 iulie 2014

vine


vine foarte încet. îl bate lumina
vântul
îi e potrivnică ora
timpul trece pe contrasens

vine în aer
în apă
pe faţa nevăzută a melcilor
lasă o urmă strălucitoare
spre seară

vine încet
îmi desface coaja
îmi soarbe miezul
îmi sfâşie mintea

vine în apus
ca un soare copt
desigur
incendiază apa şi celălalt miez al meu
de fier
se topeşte în formele lui

vine şi mă împinge pe scări
îmi fură oasele
îmi taie respirația


îi dau drumul în mine

vine
şi eu îl las

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu