am ajuns. lumea se divide întruna.
călătoresc cu ochii închiși. M e orb. alunec în orbirea lui
respir aspru.
e capătul lumii și oamenii nu au umbre
l-am prins pe M plângând. m-am prefăcut că nu exist. când oamenii plâng nu poți să faci nimic
decât să nu mai exiști.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu