mă reîntorc în trup dar trupul meu s-a mutat în singurătățile noastre. vezi tu
toate aceste chipuri toate aceste sunete au mușcat din carnea fragedă
au lăsat dărâmături și umbre mai înalte decât visul tău în care intrai într-o clădire cunoscută dar părăsită
albastrul s-a mutat din cer. a devenit numitorul nostru comun
și pe neașteptate ne-a inventat un curcubeu din care ieșim cu greu azi
când timpul face o sincopă sau ceva
astfel încât noi să noi rămânem uimiți cu uimirea noastră comună
prima secundă durează oricât
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu