Jurnal cu tine, o lighioană și restul lumii
sâmbătă, 2 iunie 2018
singurătate
mă aud mai bine așa.
singurătatea mea pare un crin
izbucnind olfactiv în nopțile de iunie
mă văd mai bine.
mă știu.
albul strident al imaculării vine ca un reproș.
ca un strigăt ce sfâșie ceva. totul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu