nu atât ceața cât crucile de ciment
resemnarea din trupul bătrânilor așezați pe băncile gri din piatră
încercarea mea nereușită de a plânge sub cerul mut încremenit în neploaie
câteva cuvinte la care nu m-am mai gândit de mult incantate cu un fel de trudă răgușită. Amin.
alte cuvinte care trosnesc sub lopețile groparilor
nu atât ceața cât moartea domoală din noi aşteptătorii
înșirați de-a lungul aleilor dintre morminte.
o coadă lungă de paltoane gri si banderole negre.
o înșiruire de vieți. o înșiruire de morți.
între noi toți
doar clopotele spărgând ceața blândă a zilei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu