am
deschis ochii. tu ai dispărut. şi cu tine toată urâţenia lumii. toate
nopţile în care te-am aşteptat. toate clipele în care carnea ta se
înfrupta din alte femei tocmai în creierul meu. toată durerea s-a
transformat în praf.
am ieşit în stradă. numai eu şi o ploaie curată despre care tu nu ştii.
am cuprins trupul umed al nopţii şi am făcut dragoste până în zori aşa
cum tu nu ai şti niciodată.
am devenit cea mai frumoasă femeie tocmai acum când tu nu mai eşti şi nu
mai poţi fi. lângă mine lumea se deschide ca o aripă. mă ia şi mă duce
în ţara aceea despre care tu spuneai că nu există. dar uite că există.
şi e făcută din ploi şi din soare e făcută din răsărituri şi din apusuri
e făcută din atingere şi din dragoste în plină lumină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu